Viata este totul

La inceput exista viata. Observati creaturile: la inceput ele poseda viata, si mai tarziu ajung mai mult sau mai putin sa simta, sa gandeasca, sa actioneze cu eficienta.
Viata... acest cuvant rezuma toate bogatiile universului care sunt aici, nediferentiate, neorganizate, asteptand ca o ordine sa vina sa le aseze si sa le puna la treaba. Astfel, in cuvantul "viata" sunt incluse toate prefacerile viitoare. Toate organele care trebuie sa apara intr-o zi dintr-o celula sunt deja continute in ea ca putere, ca intr- o samanta ce trebuie plantata, udata, ingrijita pentru ca sa rodeasca. Deci, dupa un timp, ca si in cazul grauntelui, din aceasta magma, din acest haos, din aceasta realitate nedefinita care este viata, totul incepe sa iasa si sa ia o forma.
Astfel au aparut organele pe care le posedam acum, si vor aparea multe altele in viitor...

Dat fiind faptul ca trupul fizic este constituit dupa imaginea corpului astral, corpul astral dupa imaginea corpului mental si tot asa pana la planul divin, asa cum noi posedam cinci simturi in planul fizic, tot asa detinem si cinci simturi in planul astral si in cel mental: pipaitul, gustul, mirosul, auzul si vederea... Aceste organe nu sunt inca dezvoltate in celelalte planuri, dar ele exista si asteapta sa se manifeste. Atunci cand ele vor fi formate, noi vom avea posibilitati extraordinare de a vedea, de a simti, de a auzi, de a gusta, de a actiona, de a ne deplasa. Viata, fiinta vie, celula insufletita, microorganismul contin toate posibilitatile de dezvoltare, dar este nevoie inca de mii de ani pentru ca ele sa ajunga sa se exprime din plin. Acesta este misterul, splendoarea vietii.
Observati-i pe oameni: ei lucreaza, se distreaza, alearga la stanga si la dreapta si iar la stanga, se lasa angrenati in tot felul de preocupari, si in acest timp viata lor se reduce, este in pericol, pentru ca ei nu sunt preocupati de ea. Ei se gandesc ca, din moment ce sunt in viata, se pot folosi de aceasta pentru a obtine tot ceea ce isi doresc: bogatie, placeri, cunoastere, glorie... Atunci ei o vlaguiesc, o vlaguiesc... si cand nu le mai ramane nimic, sunt obligati sa isi opreasca toate activitatile. Nu are nici un sens sa actionati astfel, pentru ca pierzandu-va viata, pierdeti totul. Viata este cea mai importanta si trebuie deci sa o protejati, sa o purificati, sa o sfintiti, sa eliminati tot ceea ce o otraveste sau blocheaza, pentru ca datorita ei obtinem apoi sanatatea, forta, frumusetea, puterea, inteligenta.