Cateva cuvinte despre pielea umana

Termenul de piele (lat. cutis) desemneaza organul care separa interiorul organismului de exterior, realizind protectia complexa a structurilor interne impotriva factorilor externi. Pielea se continua cu mucoasele organismului la nivelul orificiilor naturale.

Greutatea sa, de 3-4 kg, reprezinta 6% din greutatea intregului corp, iar suprafata pe care o realizeaza este de 1,5—2m2.

Pielea este un invelis format din mai multe structuri. Luate din exterior spre interior acestea sint: epi- dermul, dermul si hipodermul. La aceste structuri, care au origini si functii diferite, se adauga structurile anexe: glandele, firele de par, unghiile.

Desi grosimea straturilor este variabila de la o regiune corporala la alta, anexele putind fi mai abundente sau chiar absente, structura generala a pielii este a- ceeasi, cu mentiunea ca in unele regiuni hipodermul poate fi numai schitat.

Functia de aparare sau separare a doua medii, cea mai importanta dintre' functiile pielii, trebuie inteleasa ca o aparare complexa care se realizeaza la mai multe nivele, cu grad diferit de organizare: mecanic, chimic si biologic.

Aspectul general al pielii (tegumentul) este al unui invelis elastic, a carui culoare variaza de la alb deschis pina Ia negru inchis, cu nuante variate in functie de diverse populatii sau grupuri etnice, Pe suprafata pielii se observa numeroase pliuri (indoituri), cum ar fi cele submamare, inghinale, interfesiere si numeroase santuri cu dimensiuni mai mari si constante, cum ar fi cele din palma, sau mai mici abia observabile, care se intretaie in toate directiile, realizind cadrilajul normal al pielii.

Desenele pielii pe palme, plante si, in special, degete se numesc dermatoglife si sint caracteristice fiecarui individ, fiind determinate genetic. S-au identificat trei aspecte de baza: arcuri, lanturi si virtejuri, din combinatia carora se realizeaza aspectul individual.

Urmele acestor desene poarta numele de amprente si servesc pentru identificarea persoanelor. Modificari ale dermatoglifelor se intilnesc numai la Indivizii cu aberatii cromozomiale, fara insa a avea un aspect caracteristic pentru un anume tip de modificare cromozomi ala.